PLANIFICAREA ACTIVITATII DE PRACTICA PEDAGOGICA

PROGRAMA ANALITICĂ

Disciplina: PRACTICĂ PEDAGOGICĂ
ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

A. OBIECTIVELE PRACTICII PEDAGOGICE vizează formarea unor competenţe necesare
proiectării şi desfăşurării eficiente a activităţii instructiv-educative din învăţământul primar şi preşcolar:
identificarea particularităţilor procesului instructiv-educativ din învăţământul primar şi preşcolar,precum şi ale şcolii în care se desfăşoară practica pedagogică;analiza documentelor curriculare  şi a direcţiilor de perfecţionare a învăţământului primar  şi preşcolar din perspectiva reformei curriculare;
implementarea în practica educaţională a prevederilor din documentele curriculare de tip reglator
(plan cadru de învăţământ, scheme orare, programele disciplinelor de învăţământ, ghiduri, ghiduri
metodologice);înţelegerea finalităţilor  şi a conexiunilor ce se stabilesc între principalele componente ale
procesului de învăţământ din şcoli şi grădiniţe, prin valorificarea cunoştinţelor de psihologie,
pedagogie, didactică; formarea şi dezvoltarea competenţelor de proiectare, realizare şi evaluare a procesului instructiv-educativ din şcoli şi grădiniţe; identificarea trăsăturilor comportamentului didactic eficient şi stimulativ din punct de vedere al dezvoltării creativităţii, comunicării şi relaţionării socio-afective;
promovarea relaţiilor pedagogice stimulative pe parcursul desfăşurării lecţiilor; identificarea modalităţilor de corelare între educaţia formală, nonformală şi informală – forme de relaţionare şi colaborare ale şcolii cu celelalte instituţii cu funcţii educative la nivel social; implicarea activă în toate activităţile organizate în şcoali şi grădiniţe.

B. TIPURI DE ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE PE PARCURSUL PRACTICII PEDAGOGICE:
1. Studiul  documentelor ce reglementează activitatea instructiv-educativă la nivelul
grădiniţei şi al şcolii, consemnarea datelor semnificative în caietul de practică pedagogică:
a) analiza documentelor de management educaţional:
planul de dezvoltare a instituţiei;
planul managerial al consiliului  de administraţie;
regulamentul de funcţionare a instituţiei;
regulamentul de ordine interioară;
b) analiza documentelor curriculare:
planurile cadru de învăţământ pentru învăţământul primar şi preşcolar; schemele orare; 2 programele analitice ale disciplinelor de învăţământ/activităţilor din grădiniţă; îndrumarele, ghidurile metodologice pentru aplicarea planului cadru şi a programelor;
c) analiza documentelor de proiectare a activităţii instructiv-educative din şcoli/grădiniţe:
planificarea semestrială şi anuală, proiectarea pe unităţi de învăţare proiectele didactice ale lecţiilor/activităţilor demonstrative;
d) analiza documentelor comisiei metodice:
planificarea activităţilor metodice din şcoală/grădiniţă; materiale prezentate în comisia metodică.
2.  Asistenţa la activităţile instructiv-educative la clasă, la activităţile de formare continuă, analiza acestora, consemnarea observaţiilor în caietul de practică pedagogică:
asistenţa la activităţile susţinute de cadrele didactice din şcoala/grădiniţa în care se desfăşoară
practica pedagogică;
asistenţa la activităţile comisiei metodice şi/sau alte activităţi de perfecţionare desfăşurate în instituţia respectivă;
activităţi extraşcolare;
analiza  şi evaluarea activităţilor asistate pe toată perioada derulării practicii pedagogice desfăşurată pe semestrul I şi II.
3. Proiectarea  şi elaborarea unor materiale necesare organizării  şi desfăşurării activităţilor
didactice şi educative.
a) materiale legate de activitatea instructiv-educativă de la clasă proiectarea anuală,  semestrială, pe unităţi de învăţare;
proiectele didactice ale lecţiilor/activităţilor asistate/susţinute;
seturi de materiale didactice pentru lecţiile/activităţile asistate/susţinute;
proiectarea şi susţinerea lecţiilor/activităţilor de probă, la clase şi discipline/categorii de activităţi
de învăţare diferite;
fişe de observaţie ale lecţiilor/activităţilor asistate;
b) susţinerea, autoevaluarea şi evaluarea lecţiilor /activităţilor susţinute:
autoevaluarea lecţiilor/activităţilor susţinute, pe baza criteriilor de evaluare;
analiza şi evaluarea lecţiilor/activităţilor susţinute de colegi, pe baza bservaţiilor consemnate în
fişele de asitenţă.
C. ORGANIZAREA PRACTICII PEDAGOGICE  se realizează diferenţiat pe fiecare semestru de
studiu, şi vizează următoarele aspecte generale:
a) Practica pedagogică din semestrul I are un caracter observativ  şi un caracter aplicativ în
semestrul al II-lea;
b) Se desfăşoară pe parcursul a 4 ore într-o zi/săptămână, pentru fiecare specializare în parte:
institutor şi educator;
c) Se organizează grupe între de 4-5 studenti care efectuează practica pedagogică la toate clasele
şi nivelurile de învăţământ, prin rotaţie, conform unui grafic. Fiecare grupă îşi va desemna o persoana de
contact.
d) Înainte de începerea efectivă a practicii pedagogice se realizează instruirea cadrelor didactice
care îndeplinesc funcţia de mentor, precum şi a studenţilor practicanţi, în vederea clarificării problemelor
referitoare la: obiectivele urmărite, sarcinile celor implicaţi, modul de consemnare a lecţiilor asistate,
evaluarea şi autoevaluarea activităţii, conţinutul portofoliului de practică, conduita studenţilor etc.
e) Practica efectivă se desfăşoară sub îndrumarea mentorilor din şcoli şi grădiniţe, precum şi a
profesorilor coordonatori din cadrul D.P.P.D. stabiliţi pentru fiecare specialitate, care au rolul de a
organiza, coordona şi evalua activitatea  studenţilor pe parcursul practicii pedagogice.
f) Analiza lecţiilor/activităţilor se va face zilnic, sub îndrumarea mentorilor şi a cadrului didactic
universitar (după modelul aflat în  Îndrumar metodic de practică pedagogică, autori Andrei Barna şi
Georgeta Antohe).
g) În cadrul activităţii de practică pedagogică studenţii învăţători şi educatori vor desfăşura şi
activităţi de tutoriat. Aceştia vor coordona pe parcursul practicii pedagogice câte un student începător.

PRACTICA PEDAGOGICA

Practica Pedagogică

I. IMPORTANŢA DERULĂRII PRACTICII PEDAGOGICE 

Asemeni oricărei profesii, cea de cadru didactic presupune un cumul de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe specifice pe care trebuie să le deţină cei care aleg să urmeze această profesie. Toate acestea se acumulează prin parcurgerea de către studenţi a unor activităţi de pregătire teoretică şi practică, atât în domeniile specifice obiectelor de învăţământ ce urmează să fie predate, cât şi în domeniul ştiinţelor educaţiei. 
Profesionalizarea constituie procesul formării unui “ansamblu de capacităţi şi competenţe într-un domeniu dat pe baza asimilării unui sistem de cunoştinţe teoretice şi practice, proces controlat deductiv de un model al profesiei respective” (E. Păun, apud. Gliga, L., 2002). 

Formarea cadrelor didactice trebuie realizată atât la nivel teoretic cât şi practic. Pregătirea teoretică vizează cultura generală, de specialitate, dar şi cea psihopedagogică. Aceasta din urmă implică două laturi: 

• Cunoştinţe de psihopedagogie, etică, sociologie;
• Cunoştinţe de pedagogie practică, didactică, metodică.

Pregătirea cadrelor didactice din punct de vedere practic are în vedere o altă componentă a pregătirii didactice şi anume practica pedagogică. 

În vederea profesionalizării didactice, pregătirea practică sau practica pedagogică este o activitate de importanţă majoră. În consecinţă acestei activităţi trebuie să i se acorde o mare importanţă, ea îndeplinind rolul de „pivot al profesionalizării didactice” (Dumitru, I. Al., 2004). 

În ansamblul conţinuturilor care contribuie la formarea viitoarelor cadre didactice, activitatea de „practică pedagogică constituie dimensiunea centrală în care sunt antrenate toate celelalte conţinuturi teoretice precum şi toate disponibilităţile psihice ale studentului” (Franţ, A., 2002). 

II. STRUCTURA ŞI CONŢINUTUL PRACTICII PEDAGOGICE 

1. Pregătirea teoretică 
Ceea ce trebuie să ştie un elev al unei şcoli, trebuie să afle de la dascălul său. Tocmai de aceea pregătirea iniţială a cadrelor didactice trebuie să deţină un loc distinct la nivelul învăţământului superior. 

Practica pedagogică, disciplină de bază a acestei formări iniţiale, se desfăşoară prin îmbinarea a două dimensiuni, una care vizează partea de instruire şi se materializează în practica observativă, şi alta de exerciţiu, de aplicabilitate practică care deţine cea mai mare suprafaţă în economia de timp a practicii pedagogice şi care îmbracă forma practicii operaţionale. Sunt prevăzute de asemenea un număr de ore de studiu individual care se pot realiza şi în afara insituţiei şcolare. 

Disciplina practica pedagogică este prevăzută în cadrul planului de învăţământ Nivelul I al Modulului Psihopedagogic, în anul III de studiu, pe perioada a două semestre, cu câte 3 ore/săptămână. 

2. Activităţile de cunoaştere a şcolii în general; 
3. Activităţi instructiv-educative de observaţie, desfăşurate în clasă (asistenţă); 
4. Activităţi instructiv-educative practice susţinute de către studenţi (predare); 
5. Alte tipuri de activităţi educaţionale (şedinţa cu părinţii, participare la comisia metodică, consiliu profesoral, consultaţii cu elevii, profesor de serviciu pe şcoală, cercuri pedagogice etc.). 

III. OBLIGAŢIILE STUDENŢILOR ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ 

1. să cunoască structura organizatorică a şcolii şi modul de funcţionare a procesului de învăţământ;
2. să-şi reactualizeze cunoştinţele asimilate anterior referitor la organizarea învăţământului, organizarea metodică a lecţiei şi documentele şcolare; 
3. să asiste la lecţiile susţinute de tutori; 
4. să noteze observaţiile la lecţiile asistate; 
5. să participe la autoanaliza acestor lecţii şi să realizeze notările rezultate din acest proces; 
6. să studieze planul de învăţământ, programa şcolară şi manualul pentru a se familiariza cu aspectele de conţinut ilustrate de acestea; 
7. să studieze şi să multiplice proiectele didactice ale lecţiilor demonstrative în vederea întocmirii unui portofoliu de practică; 
8. să conceapă proiectele didactice; 
9. să realizeze autoanaliza propriilor lecţii şi analiza celor susţinute de către colegi; 
10. să completeze fişa psihopedagogică pentru unul dintre elevii clasei; 
11. să completeze harta psihopedagogică pentru unul din elevii clasei; 
12. să prezinte proiectele didactice ale lecţiilor pe care le vor susţine, tutorilor şi coordonatorilor de practică din cadrul instituţiei de învăţământ superior, în timp util, pentru corectare; 
13. să prezinte portofoliul de practică la sfârşitul fiecărui semestru pentru notare 
14. să manifeste o atitudine responsabilă, pregătindu-se la modul cel mai serios pentru fiecare activitate pe care o realizează 
15. să adopte o atitudine adecvată faţă de cadrele didactice, elevi şi personalul administrativ al şcolii. 

IV. PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ 

1. Fişa de evidenţă a practicii psihopedagogice; 
2. Plan cadru de învăţământ (model); 
3. Programa şcolară a specialităţii (pentru fiecare specialitate, programa poate fi descărcată de pe site-ul MECI - www.edu.ro); 
4. Planificarea calendaristică (anuală, semestrială, pe unităţi de învăţare); 
5. Fişele de asistenţă ale lecţiilor model din practica observativă, fişele de observare a derulării lecţiei şi de observare a interacţiunii; 
6. Proiectele de lecţie ale lecţiilor susţinute, însoţite de fişele de evaluare; 
7. Proiecte de lecţie reprezentative ale lecţiilor asistate; 
8. Fişa psihopedagogică a unui elev; 
9. Harta psihopedagogică a unui elev; 
10. Materialul didactic pregătit pentru activităţile instructiv-educative susţinute de către student; 
11. Chestionar de apreciere a relaţiei cu mentorul de practică psihopedagogică; 

Test de evaluare la limba si literatura romana » Free online quiz software